Motto: De multe ori o zi, o singură zi, poate fi prea mult
Oameni buni,
Ce avem cu aviatorii? Ce avem cu breasla aceasta semeaţă de zburători? De ce ne batem joc de bătrâneţile lor, după ce şi-au servit semenii cu demnitate şi foarte mult curaj?
Aviatorii pensionari au muncit necondiţionat pentru pasagerii lor. Nu au refuzat curse, indiferent de timp şi de timpuri, pentru a-i transporta acolo unde aveau nevoie.
Au avut o viaţă zbuciumată, o viaţă riscantă, au sacrificat familii, sărbători, nopţi lungi, totul pentru a decola şi a ateriza în siguranţă, ducându-şi misiunea la îndeplinire. Aceşti oameni aşteaptă să se repare o nedreptate.
Nu mai sunt tineri! Timpul nu mai este în favoarea lor! Mulţi, mulţi dintre ei, s-au dus. S-au dus la cer, acolo unde iubeau să stea şi în timpul vieţii, când se ridicau în zbor. Vă rog, nu mai faceţi comparaţie între meserii! Fiecare riscă mai mult, mai puţin sau de loc.
Nicio breaslă nu este la fel cu alta. Unele necesită ani mulţi şi grei de pregătire, iar riscurile sunt direct proporţionale. Se compară în mass media frecvent un chirurg cu un pilot. Este adevărat, amândoi au mâini de aur! Dar.....cât trebuie sa greşească un chirurg pentru a ajunge la sute de victime, ca în cazul unui aviator, o singură dată? Poate greşi un chirurg într-o carieră de sute de ori? Nu ştiu!! Ştiu ca un pilot greşeşte o singură dată. Atât!
De ce nu ne gândim că mâna aceasta de pensionari, cu aripi pe trese, se stinge cu regretul că au fost umiliţi şi chinuiţi, chiar atunci când aveau dreptul la tihnă şi un trai liniştit?
Au aşteptat ani, ani grei, pentru dreptate. Nu putem şi nici nu avem dreptul să le cerem să aştepte în continuare, când ceasul lor biologic se apropie de sfârşit.
Nici completele de judecată, prin domnii judecători, nu vor să încheie acest calvar al bătrânilor aviatori. Sunt ani de zile de când se aşteaptă o decizie definitivă.
Cele mai multe dintre pensiile speciale, au fost rezolvate şi beneficiarii lor au fost repuşi în drepturi, cu mult timp în urmă. Aviatorii cu ce au greşit ca să suporte acest prejudiciu material? An după an! Lună de lună! Nu este discriminare?
Se pregătesc alegerile. Toată lumea este în campanie electorală, de la mic la mare. Urlă difuzoarele televizoarelor şi ale radiourilor. Uite domnule! Toată lumea face politică acum!
Oare cu cine vor vota piloţii la prezidenţiale? Este adevărat, ei sunt puţini, au rămas din ce în ce mai puţini. Paradoxal, sunt mulţi, destul de mulţi, împreuna cu familiile lor şi cu toţi prietenii. Oare cu cine vor vota toţi?
Cu stimă,
Tot eu, un nimeni, fără de putere
rusuroiiv@gmail.com
PS: poate din întâmplare aceste rânduri vor fi citite şi de cineva din Guvern, de cineva din Parlament, de cineva care poate face dreptate. Este o aşteptare prea tensionată, este o agonie!
